Nu des în neonatologia zilelor noastrea apare ceva cu adevărat inovator. Studiul pe care îl discut este mic dar cred că reprezintă începutul a ceva mai mare pe care-l vom vedea evoluând în anii care vin. Fără nici un dubiu beneficiile laptelui matern sunt multe și includ prognostice pozitive prezum ameliorarea cogniției la prematuri și reducerea ratei de enterocolită ulcero-necrotică. Beneficiile vin din proprietățile imunologice dar și din natura modificatoare a microbiomului a acestei surse de nutriție și au fost răs-dicutate. Laptele propriei mame conține o sumă de lucruri foarte speciale care formează baza studiului de care discut. Înainte de aceasta este important să înțelegem de ce sunt capabile cele două clase de molecule și celule implicate. Neurotrofinele sunt molecule care au capacitatea de a promova creșterea și supraviețuirea celulelor neurale. Incluse în această clasă sunt factorul de creștere epidermală, factorul neurotrofic derivat din creier, factorul neurotrofic derivat din glii, factorul de creștere al nervilor, factorul de creștere de tip insulină 1, factorul de creștere hepatică. Se pare că acești factori nu doar că se găsesc în concentrație mare în laptele matern dar femeile care produc lapte la vârste gestaționale mai mci au cantități mai mari de aceste substanțe în lapte. Aceste substanțe promovează dezvoltarea creierului și supraviețuirea celulelor creierului cu atât mai mult cu cât nașterea este mai prematură. Celulele stem sunt celule pluripotente adică celule care se pot dezvolta în cam orice tip de celulă este necesar în organism. Acest lucru este de folos, de exemplu, dacă ai nevoie de ceva celule noi în creier după o leziune neurologică. Și celulele stem sunt prezente în laptele matern și, de fapt, pot reprezenta circa 30% din populațiile de celule din laptele matern.
Cavitățile nazale și creierul
În mod clar distanța dintre cavitatea nazală și creier este relativ mică. Fără a intra în foarte multe detalii, s-a demonstrat pe modele animale că administrarea de medicamente intranazal poate ajunge la creier fără a trece bariera hemato-meningiană. Aceasta oferă oportunitatea de a administra substanțe nou-născutului în cavitatea nazală cu speranța că vor ajunge la creier și vor obține efectul dorit. Dacă ne gândim, nou-născuții, atunci când sunt hrăniți, au contact între întreaga cavitate nasofaringiană și lapte (așa cum se vede ocazional cum picură lapte pe nas când sunt alimentați) așa că folosind sonda nasogastrică în terapia intensivă neonatală șuntăm de fapt această parte a corpului. O fi un lucru bun?
Aplicarea intranazală de lapte matern
Cercetătorii din Germqania conduși de dr. Kribs și-au publicat experiența cu această strategie în articolul Intranasal breast milk for premature infants with severe intraventricular hemorrhage—an observation. Strategia urmată a fost: 2 × 0,1 ml de lapte matern de la propria mamă intranazal de 3-8 ori pe zi (0,6-1,6 ml/zi în total). Laptele matern utilizat a fost proaspăt muls, fiind folosit în maxim 2 ore de la mulgere. Aplicarea zilnică a fost inițiată în primele 5 zile de viață și continuată timp de minim 28 de zile, maxim 105 zile. Prognosticul de interes a fost hemoragia intraventriculară severă care să se amelioreze în timp comparativ cu o cohortă de copii cu hemoragie intraventriculară severă care nu a primit acest tratament. Nu este vorba de un studiu randomizat iar numărul de cazuri din studiu a fost mic. Au fost incluși în total 31 de copii, 16 au primit tratament și 15 nu iar cele două grupe au fost comparate prin prisma rezultatelor. Rezultatele nu au atins semnificația statistică dar a existat o tendință spre mai puțină dilatare ventriculară progresivă și chirurgie. Studiul este mic și rezultatele trebuie privite ca un bob de sare. Va fi aceasta o schimbare de practică? Nu încă dar ne întrebăm cum ar arăta un studiu randomizat controlat cu un bun design. Autorii prezic că s-ar putea să fie vorba de o aplicare falsă nazală versus aplicarea de lapte matern. Mă întreb dacă va fi vorba de un astfel de studiu dacă va fi greu să recrutăm familii și cum vom explica potențialele beneficii și dacă va fi greu să-i facem să spună ”Dați-i copilului meu lapte de mamă”. Probabil un astfel de studiu va fi o provocare așa că poate că un studiu retrospectiv mai mare ar fi bine de realizat înainte. Indiferent de provocări, cred că vom vedea curând multe studii pe tema aceasta.
După winnineo | Febr. 2019