Terapia intensivă neonatală are o mulțime de influxuri senzoriale. Părinții pot fi copleșiți de multele echipamente. Multe din aceste mașini au zgomote operaționale unice și alarme care pot înfricoșa sau pot da senzația că ceva nu este în regulă cu copilul. Personalul din TINN este special instruit să interpreteze și să răspundă oricăror alarme îngrijorătoare și pot explica părinților semnificația lor. Pe măsură ce petrec mai mult timp în TINN părinții încep să distingă între variatele sunete ale alarmelor. În funcție de momentul zilei, TINN poate fi plină de activitate. Multe persoane tindă să fie prezente în TINN pe durata zilei pentru că atunci majoritatea medicilor, asistentelor fac vizita (consultă fiecare pacient) și se efectuează majoritatea testelor. Părinții pot face cunoștință cu o multitudine de specialiști și personal dar nu trebuie să le ținăminte numele sau ce fac. Personalul înțelege că părinții trebuie să facă față multor informații noi și va continua să se prezinte până când se cunosc și apare o relație de parteneriat. Părinții raportează o gamă de reacții și emoții din primele momente în TINN. Modul în care simt depinde de faptul că știau sau nu că copilul va avea nevoie de TINN, de starea copilului, de starea părinților și de eventuale experiențe anterioare în TINN.
Teama
Teama este o reacție normală în fața necunoscutului. Majoritatea părinților au puține experiențe anterioare cu nou-născuți bolnavi, mulți nu se simt confortabil în mediul TINN și sunt îngrijorați de copilul lor. De asemenea, se pot teme de posibilitatea unei boli severe, disabilități sau chiar de deces. Pot începe să-și pună întrebări despre propriile abilități de a îngriji un prematur sau un nou-născut bolnav. Unii părinți se tem de reacțiile prietenilor și rudelor legate de naștere, Uneori mamele se tem că vor fi învinovățite de partenerii lor sau că acesta le va judeca drept responsabile de problemele copilului. Ajută să se știe că majoritatea complicațiilor nașterii și sarcinii nu sunt ”vina” nimpnui și multe din internările în TINN nu pot fi prevăzute. Tema și vinovăția scad gradual în timp dar majoritatea părinților din TINN se simt temători în prim aparte a șederii lor în TINN.
Furia
Furia este și ea o reacție comună a experienței inițiale în TINN. Mulți părinți se simt furioși pe personalul spitalului – pe cel din sala de travaliu și naștere și pe cel din TINN. Pot simți furie pentru că experiența nașterii nu a decurs așa cum se așteptau sau pentru că nu pot controla evenimentele din TINN (”pur și simplu nu știu ce fac”), familia și prietenii (”ei nu înțeleg”) și chiar partenerul (”cum poate merge la serviciu și să uite de copil?”). Părinții se pot simți furioși și pe ei înșiși (”de ce nu am dus sarcina la termen?”, ”ce am făcut, ce nu am făcut să se întâmple asta copilului meu?”). Oricât de inconfortabil s-ar simți părinții pot fi furioși și pe copil (”de ce nu ai mai putut aștepta câteva săptămâni?”) Majoritatea părinților din TINN simt ceva furie și o exprimă în diferite moduri. Unii sunt furioși în mod deschis, exigenți, căutând vină celor din jur. Alții vor să se retragă sau fug și își țin furia ascunsă în interiorul lor. Poate fi dificil să recunoști orice furie mai ales dacă ea este direcționată către copil sau partener. Pentru a face față furiei părinții trebuie să înceapă prin a-și recunoaște furia față de ei înșiși, față de partener și față de cei din jur. Trebuie să înțeleagă că furia este o emoție normală, comună la majoritatea părinților din TINN. Discutând sentimenetele cu personalul din TINN părinții pot începe să îănțeleagî de ce simt în acest fel. Sunt supărați pe cineva în mod particular sau situația în sine este problame? Discutarea sentimentelor ajută la inițierea unui plan de rezolvare a problemelor care trebuie confruntate și a lucrurilor care se doresc a fi schimbate. Furia necesită o cantitatea foarte mare de energie. Părinții din TINN cheltuie multă energie în fiecare zi – mersul la spital, absorbția cantității vaste de informații primite, petrecerea de timp cu copilul, îngrijirea propriei persoane și înfruntarea multiplelor emoții bune și rele asociate cu prematuritatea. A face față furiei poate oferi mai multă energie pentru propria persoană și pentru îngrijirea copilului.
Vina
“A fost nevoie de mult timp să dispară vina noastră. Ne-am întrebat cum ar fi fost dacă și dacă noi … luni de zile. Dar nu am făcut nimic greșit. Am avut îngrijire prenatală bună. Ce s-a întâmplat nu a fost vina nimănui.” Majoritatea părinților se simt vinovați după nașterea unui copil bolnav sau prematur. Părinții se pot întreba: ”Ce am făcut să se întâmple asta? sau ”Ce aș fi putut face să previn asta?” Și aproape fiecare părinte se lamentează fără rost ”dacă aș fi făcut …” În special mamele își examinează viețile din ziua în care au rămas însărcinate și se întreabă dacă ar fi putut schimba finalul prin luarea altor decizii sau dacă circumstanțele ar fi fost diferite. Pentru majoritatea copiilor din TINN motivul pentru care s-au născut prematur este necunoscut. Dacă este necesar lăsați să dispară sentimentul de vină pentru a putea avea mai multă energie să vă îngrijiți pe dvs. și copilul dvs. Este important, de asemenea, ca astfel de sentimente să fie împărtășite cu echipa TINN. Adesea această echipă poate oferi răspunsuri și confort.
Pierderea
Pe durata sarcinii probabil că părinții își imaginează copiii. Pentru majoritatea părinților este vorba de imaginea unui nou-născut la termen. Vederea unui prematur sau nou-născut bolnav pentru prima dată poate duce la sentimentul de pierdere a ceea ce se aștepta. Majoritatea mamelor de copii născuți la termen spun că au fost fericite că s-a terminat sarcina dar mamele prematurilor adesea jelesc după partea finală a sarcinii. Ele simt adesea că le lipsește senzația avută de copil în organism și nu se simt pregătite cu adevărat să nască. Mamele din TINN se pot simți, de asemenea, geloase pe mamele care sunt încă gravide sau pe cele care au născut copii sănătoși, la termen. Dacă nașterea nu a decurs așa cum a fost planificat părinții pot simți că au pierdut experiența nașterii. Azi multe cupluri plănuiesc cine va asista la naștere, cum va arăta camera de naștere și cum vor gestiona travaliul, cât de multe intervenții medicale doresc. Unii scriu planuri detaliate de naștere care conțin dorințele lor exprimate către personalul medical. Din păcate, nașterea prematurpă complicată poate necesita o schimbare abruptă, neplanificată a planului care modifică experiența nașterii. Părinții pot simți, de asemenea, că au pierdut rolul de părinți. Pe durata sarcinii s-au imaginat ca părinți, jucându-se și îngrijindu-și copilul. Acum trebuie să petreacă timp cu copilul într-un mediu străin, să-și atingă copilul printr-o fereastră de incubator și să aștepte ca altcineva să le spună când e posibil să își țină copilul în brațe sau să îl hrănească. Lăsarea în urmă a ceea ce s-a pierdut este o parte importantă a tranziției către meseria de părinte. Părinții trebuie să dezvolte acum noi visuri pentru o familie mai mare și ținte diferite pentru a putea progresa. Aceste noi ținte pot fi destul de diferite (precum înțărcarea de oxigen sau alăptarea pentru prima dată) și părinții nu pot stabili aceste noi ținte până când nu lasă în urmă visurile vechi despre un nou-născut sănătos. Poate fi nevoie de ceva timp pentru a trece peste aceste sentimente de pierdere. Mulți revin frecvent la aceste sentimente – uneori ani de zile – adesea în preajma zilei de naștere a copilului. Și aceasta este o reacție normală pentru multe familii ce au trecut prin TINN. La fel ca și cu furia ajută adesea ca părinții să discute și să recunoască aceste sentimente de pierdere. Pot fi utile discuțiile cu alți părinți care au avut un copil în TINN iar echipa TINN poate ajuta părinții să caute susținere.
Senzația de lipsă de putere
Părinții se pot regăsi într-un mediu ciudat, înconjurați de echipamente de ultimă generație și de o multitudine de persoane care au grijă de copilul lor. Doresc să-și liniștească copilul dar nu știu cum să facă. Aceste senzații de lipsă de putere sunt comune în TINN. Părinții pot începe prin a înțelege că majoritatea părinților din TINN se simt așa: ”simt că nu pot face nimic pentru copilul meu”. Dacă părinții nu se cunosc suficient de bine cu personalul pot începe să pună întrebări: ”Copilul meu e neliniștit. Ce pot face să îl ajut?” sau ”Copilul meu are buzele uscate. Cu ce le pot umezi?”. Pe măsură ce se simt mai confortabil cu mediul din TINN și au experiența atingerii și interacțiunii cu copilul va apare și sentimentul de încredere care va înlocui pe cel anterior de lipsă de putere. Părinții trebuie să discute cu personalul despre sentimentele lor. Acesta poate sugera moduri unice de comunicare și de participare la îngrijirea copilului. De exemplu, oferirea de lapte muls copilului este o contribuție importantă la îngrijirea acestuia. Chiar și dacă mamele plănuiesc să ofere ulterior formulă e bine să ia în considerare alăptarea în cazul prematurilor. Laptele materne este important pentru nou-născuții bolnavi și prematuri pentru că oferă nutriția ideală și alte beneficii care ajută copilul să se vindece și să crească.
Sentimentul “la vedere”
Spre deosebire de majoritatea saloanelor pentru copii și adulți în TINN mai mulți copii și părinții lor împart un spațiu în aceiași cameră mare.Mulți părinți spun că această expunere îi face să se simtă ca ”un pește într-un acvariu” pe durata experiențelor precoce din TINN: Părinții pot simți că ceilalți le privesc fiecare mișcare și pierderea intimității poate fi stresantă. Personalul din TINN observă părinții și îi ajută să își îngrijească copiii. Ei sunt instruiți special pentru a îngriji nou-născuți prematuri și bolnavi și pot observa semnele de stres pe care părinții nu le înțeleg. În plus, alți părinți din TINN pot privi identificarea cu copilul și pot face comparații cu ei și copiii lor. Această socializare este parte a procesului de cunoaștere din TINN: Cu cât părinții devin mai familiari cu mediul cu atât mai confortabil se vor simți cu personalul, rutinile din TINN și cu abilitățile lor de a îngriji copilul. Îngrijirea părinților și prezența lor sunt recunoscute de copil și vitale pentru creșterea și vindecarea acestuia.
După Newborn Intensive Care: What Every Parent Needs to Know, 3rd Edition (American Academy of Pediatrics)
Sursa: https://www.healthychildren.org/English/ages-stages/baby/preemie/Pages/Common-Parent-Reactions-to-the-NICU.aspx