Primii strămoși ai omului alăptau mai mult timp decât rudele lor de azi

Analizând dinții fosilizați ai unora din cei mai vechi strămoși ai noștri, o echipă de cercetători de la University of Bristol și Lyon au descoperit că primii oameni își alăptau copiii semnificativ mai mult față de oamenii zilelor noastre. Rezultatele studiului, publicate în Science Advances, oferă o privire spre practica înțărcării care rîmâne altfel neobservată în înregistrările fosile. Chipa a prelevat fragmente minuscule din aproape de 40 de dinți fosilizați ai rudelor noastre din Africa de Sud, Homo, Paranthropus robustus și Australopithecus africanus și au măsurat proporția de izotopi stabili de calciu din smalțul dentar, dependent de aportul de lapte matern la copil. Recsontruidn vârsta la momentul dezvoltării smalțului, cercetătorii au arătat că copiii lui Homo precoce earu alăptați în proporții semnificative până în jurul vârstei de 3-4 ani ceea ce juca un rol în apariția de trăsături care sunt specifice liniei umane, precum dezvoltarea creierului. Prin constrast, copiii lui Paranthropus robustus, care a dispărut în urmă cu circa un milion de ani erau o specie mai robustă în termeni de anatomie a danturii, și, la fel ca și cei ai lui Australopithecus africanus, se opreau din consumul unor porporții semnificative de lapte matern în cursul primelor luni de viață. Aceste diferențe de comportament de alăptare a adus schimbări majore în structura grupurilor dar și privind distanța dintre nașteri. Unul din autorii studiului, Dr Theo Tacail de la University of Bristol’s School of Earth Sciences, spune: „Practica înțărcării – durata alăptării, vârsta introducerii de alimente ne-lactate și de încetare a suptului – diferă între membrii moderni ai familiei hominidelor care include omul și maimuțele mari moderne – urangutanii, gorilele, cimpanzeii și bonobo. Dezvoltarea unor astfel de diferențe comportamentale a jucat probabil roluri majore în evoluția membrilor liniei umane, asociindu-se de exemplu cu mărimea și structura grupurilor sociale, dezvoltarea creierului și demografie. Cu toate acestea, astfel de observați legate de schimbări comportamentale de la fosile care sunt vechi de milioane de ani reprezintă o provocare și, până acum puține dovezi ne permit să discutăm obiceiurile de alăptare ale speciilor fosile. Rezultatele subliniază nevoia de cerectare în continuare a compoziției în izotopi stabili de calciu a fosilelor pentru a înțelege co-evoluția practicilor de înțărcare cu alte aspecte precum mărimea creierului sau comportamente sociale”.

Articol: Théo Tacail, et al. Calcium isotopic patterns in enamel reflect different nursing behaviors among South African early hominins. Science Advances, 2019;

După University of Bristol. „First human ancestors breastfed for longer than contemporary relatives.” ScienceDaily. ScienceDaily, 2019.

Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2019/08/190829115427.htm?fbclid=IwAR17krKC-qGJ-p_KN0yGHubCZmswiFyoIWgLSaU_1ASJ2uAv525PCqTCuyc