Laptele matern este considerat alimentul ideal pentru sugari. În absența laptelui matern, unele formule pentru sugari pot să nu reprezinte substituente bune pentru că nu îndeplinesc nevoile critice nutriționale și fiziologice ale sugarului. A fost raportată o diversitate a microbiomului la sugarii alimentați cu formule în comparație cu cei alăptați și faptul că microbiomul poate fi manipulat prin intervenții dietetice precum probioticele, prebioticele și sinbioticele. Cercetările au arătat că atât probioticele cât și prebioticele pot fi incorporate în siguranță în hrana sugarilor dar evaluările de siguranță ale produselor prin studii in vitro și pe animale și om sunt necesare pentru a evalua efectele lor imediate și pe termen lung asupra compoziției și dezvoltării microflorei intestinale mai ales pe durata primelor luni de viață. În lucrarea de față se încearcă sublinierea semnificației unui microbiom intestinal sănătos și a beneficiilor pentru sănătate ale probioticelor și prebioticelor pentru includerea lor în formule. Cercetări mai ample despre siguranța și eficiența suplimentării formulelor cu probiotice și prebiotice trebuie evaluată înainte de comercializarea acestora. Este necesară de urgență o metologie standard de evaluare a florei intestinale și adoptarea obligatorie a acesteia pentru efectuare de astfel de studii pentru ca rezultatele studiilor să fie concludente.
Introducere
Laptele uman de mamă este văzut global ca alegerea de preferat pentru alimentația sugarilor. Alăptarea trebuie inițiată din primele ore după naștere. Datorită aspectelor sale inerente terapeutice și nutriționale, United Nations Children’s Fund, American College of Obstetricians and Gynecologists, American Academy of Family Physicians, World Health Organization, American Academy of Pediatrics și variate alte organizații de sănătate au recomandat alimentația exclusivă la sân în primele 6 luni de viață. Alăptarea exclusivă prelungită poate necesita suplimentare cu fier începând de la vârsta de 6 luni. Suplimentarea precoce, înainte de 6 luni este sugerată în cazul prematurilor și a copiilor cu greutate mică la naștere precum și în cazul celor cu afecțiuni hematologice și al celor cu depozite neadecvate de fier la naștere. S-a subliniat că nici chiar laptele matern nu satisface în totalitate nevoile nutriționale ale sugarului și poate fi necesară suplimentare cu minerale și vitamine. În fine, Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF recomandă alăptarea exclusivă pentru toți nou-născuții, fără suplimentare. Conținutul mai mare de proteine și minerale din laptele de vacă și de bivoliță determină o încărcarea osmolară renală mare datorită funcției renale insuficient dezvoltare a sugarilor și de aceea nu sunt alternative potrivite pentru alimentarea sugarilor. Inovațiile tehnologice aduse formulelor de lapte praf comerciale nu au putut încă întruni nevoile critice nutriționale și fiziologice ale sugarilor. Se produc constant modificări ale formulelor pentru sugari pentru a crește similitudinile cu componentele laptelui matern rezultând lăpturi umanizate speciale cu funcții specifice, în baza nevoilor nutriționale identificate.
Diversitatea microbiomului copiilor alimentați cu formule comparativ cu cea a sugarilor alăptați datorită prezenței de oligozaharide în laptele matern a sugerat că microflora intestinală a copiilor alimentați cu formule ar putea fi manipulată prin intervenții dietetice precum probioticele, prebioticele și sinbioticele. Comparativ cu probioticele, care introduc bacterii exogene în microflora colonului, scopul prebioticelor este stimularea creșterii unuia sau a unui număr limitat de bacterii indigene potențial promotoare de sănătate, modulând astfel compoziția ecosistemului microbian natural, modificând răspunsurile imune ale GALT (Gut Associated Lymphoid Tissue- țesut limfoid asociat intestinului), crescând producția de citokine și stimulând alte funcții imune. Produsele lactate probiotice care conțin izolate umane de lactobacili și bifidobacterii și formulele alimentare prebiotice, capabile de a avea beneficii pentru sănătate sunt disponibile acum pe piață.
Semnificația microbiomului din colon
Studii recente ale microbilor intestinali au demonstrat că ecosistemul microbian din tractul gastro-intestinal este extrem de complex. Dezvoltarea unei flore intestinale normale este un proces gradual și complex, rezultat au unei interacțiuni complexe a factorilor nutriționali, imunologici și de mediu și poate fi clasificat în 5 faze de succesiune microbiană: faza 1, 0-24 de ore de viață – nașterea, flora dominantă fiind E. Coli ȘI Clostridium sp., Streptococcus sp., Bacteroides; faza 2, după 24 de ore de la naștere, perioada de sugar cu floră dominată de Lactobacillus sp., bifidobacterii, puține clostridii și puține Bacteroides; faza 3 – după înțărcare; faza 4 – perioada de adult, floră dominată de Bacteroides, Eubacterium, Peptostreptococcus, Streptococcus, Clostridium, Bifidobacterium, Veillonella, E Coli, Fusobacterium și faza 5, perioada de vârstnic, cu floră dominată de Clostridium perfringens, Lactobacillus, Streptococcus, Enterobacteriacee. Variați factori influențează dezvoltarea microflorei intestinale; modul de naștere, mediul de la naștere, măsurile de igienă, contaminanții din mediu, flora fecală, vaginală și cutanată a mamei, stadiul de dezvoltare a tractului gastro-intestinal și tipul de alimentație folosit.
La naștere tractul gastro-intetsinal al nou-născutului este steril și este colonizat ulterior, în decurs de ore de către microorganisme din surse variate precum mediul și vaginul și fecalele mamei. S-a menționat că factori precum modul de naștere influențează colonizarea intestinului în perioada neonatală și bifidobacteriile capabile să producă acid linoleic conjugat se dezvoltă la nou-născut imediat după naștere ceea ce duce la o diversitate genomică considerabilă a populației neonatale de bifidobacterii. Extinderea colonizării intestinale cu Bifidobacterium și Lactobacillus a fost mai rapidă (10 zile versus 1 lună) pentru copiii născuți vaginal comparativ cu cei care s-au născut prin cezariană și a rămas redusă (36 versus 76%) chiar și după 6 luni. Copiii născuți prin cezariană au fost semnificativ mai rar colonizați cu grupul Bacteroides fragilis față de cei născuți pe cale vaginală, Studiile care au folosit tehnica PCR au arătat un microbiom mai puțin divers, fără specii fe bifidobacterii la copiii născuți prin operație cezariană și predominanța de Bifidobacterium longum și Bifidobacterium catenulatum la copiii născuți pe cale vaginală. Mediul intestinal al nou-născuțilro prezintă un potențial pozitiv oxidare/reducere la naștere și tractul gastro-intestinal este conolonizat inițial de aerobi facultativi și preluarea graduală a oxigenului de către aceste bacterii crează un potențial mai mult reducător, permițând creșterea ulterioară a germenilor strict anaerobi. Inițial flora intestinală a nou-născutlui este constituită din anaerobi facultativi precum enterobacterii, streptococi și stafilococi. După prima săptămână de viață apar speciile Bifidobacterium și Lactobacillus și primele constituie speciile bacteriene dominante, rămânând o importantă componentă a microbiomului intestinal la sugar. Constituenții florei intestinale variază în tractul gastrointestinal. S-a raportat că microflora colonului este constituită din anaerobi facultativi precum enterobacter, streptococi, stafilococi, lactobacili, Propionibacterium și bacili în porțiunea superioară a colonului și germeni strict anaerobi precum Bacteroides, Bifidobacterii, eubacterii, peptococi, Fusobacterium și Clostridium în porțiunea inferioară a colonului. Raportul organisme anerobe:facultative rămâne 1000:1 în centrul lumenului și scade la 10:1 la suprafața epitelială din interiorul criptelor intestinale iar bacteroides și Bifidobacterium reprezintă 30-25% din totalul constituenților anearobi. Densitatea bacteriană a crescut de la 103 cfu/ml în stomac la 104-106 cfu/ml în intestinul subțire și la peste 1012 cfu/ml în colon.
Nou-născuții și sugarii alimentați cu formule și la sân au floră intestinală bacteriană foarte diferite inițial. Flora predominantă la copiii alăptați este formată din Lactobacili și Bifidobacterii în timp ce la copiii alimentați cu formule constă mai mult din bacteroides, Clostridium și Enterobacteriaceae. S-a observat predominanța de Bacteroides fragilis la 7 zile de viață la aproximativ 2/3 din copiii alimentați cu formule comparativ cu doar 22% din cei alimentați la sân. B. catenulatum a fost cel mai predominant grup la nou-născuți după ziua a 5-a de viață iar Bifidobacterium longum domină după vârsta de 3 săptămâni. Alte specii de bifidobacterii detectate la nou-născuții alăptați sunt Bifidobacterium bifidum, Bifidobacterium breve și B. longum. Datorită variașiei florei intestinale, sugarii alimentați cu formule sunt mai predispuși la infecții gastro-intestinale față de cei alăptați dar studii recente nu au mai arătat diferențe semnificative între cele două grupuri. Factorii care explică discrepanțele dintre studiile care au comparat microflora sugarilor alăptați cu cea a copiilor alimentați cu formule sunt capacitatea tampon a alimentației cu formule, modificările formulelor, practicile obstetricale și de mediu și identificarea și metodologia bacteriană. Majoritatea studiilor despre microbiomul intestinal uman s-au bazat pe presupunerea că flora fecală reflectă prevalența microbiomului intestinal. Culturile bazate pe metode de cultură convențională sunt consumatoare de timp și nu reușesc să crească mai mult de 20-50% din bacteriile intestinale ceea ce a dus la înlocuirea lor cu sistemul de detecție a ADN molecular 16S, mai sensibil, specific și rapid, metodă bazată pe PCR. Metoda convențională PCR este mai rapidă și mai de încredere față de tehnicile de cultură dar pașii de după PCR necesari pentru evaluarea produsului de amplificare sunt laborioși și aceste rezultate finale nu sunt foarte precise și sunt doar semicantitative. O tehnică PCR modificată numită tegnica PCR în timp real a fost dezvoltată pentru a combate aceste lipsuri ale tehnicii PCR convenționale și permite cuantificarea continuă a ADN pe măsură ce reacția are loc. Analiza PCR în timp real a ADN-ului bacterian izolat din probele de fecale este folosită to mai mult pentru a cuantifica microbiomul indigen intestinal. S-a raportat că microflora neonatală obținută prin analiza independentă a culturilor coincide cu cea produsă prin folosirea de medii selective. O metodologie standard pentru evaluarea florei intestinale trebuie propusă și adoptarea acesteia ar trebui să fie obligatorie pentru a efectua studii care aă aibă rezultate concludente.
Prematurii sunt în mod particular susceptibili la colonizări anormale. Diversitatea florei prematurilor și copiilor născuți la termen în colonizarea întârziată cu bifidobacterii cuplate cu prevalența crescută a Clostridium difficile la prematuri se poate datora folosirii nutriției parenterale și antibioterapiei timp îndelungat. Variați factori precum funcția intestinală imatură, utilizarea frecventă de antibiotice cu spectru larg, întârzierea inițierii alimentației enterale, procedurile de control ale infecțiilor și sterilizarea laptelui limitează expunerea prematurilor la microorganisme comensale normale și de aceea prematurii sunt expuși infecțiilor sistemice, inclusiv datorită permeabilității intestinale crescute pentru potențialii patogeni. Probele de fecale de la prematurii extrem de mici (<1000 g) au fost dominate de Enterococcus faecalis, Escherichia coli, Staphylococcus epidermidis, Enterbacter cloacae, Klebsiella pneumoniae, Staphylococcus haemolyticus iar Lactobacillus și specii de bifidobacterii au putut fi identificate doar într-o probă de fecale (într-un studiu recent).
Schimbări substanțiale ale microbiomului intestinal apar pe durata înțărcării, flora intestinal trecând spre un model asemănător adultului cu mai puține E. coli, Clostridium sp., bifidobacterii și mai multe bacteroides, coci Gram negativi, fungi și enterobacter și rămânând relativ stabilă după vârsta de 2 ani. Microbiomul intestinal conține o societate diversă și complexă de organisme patogene și nepatogene. Stabilirea patogenilor afectează integritatea microbiomului intestinal și alterările compoziției induc manifestări de boală atopică. Un microbiom intestinal sănătos este considerat important pentru pregătirea mucoasei intestinale a sugarilor și pentru imunitatea sistemică și poate fi modulat prin intervenții dietetice.
Beneficiile pentru sănătate ale probioticelor
Probioticele sunt bacterii vii care tranzitează tractul gastro-intestinal spre beneficiul pentru sănătate ale consumatorului. Acestea trebuie ingerate în cantități suficiente pentru a exista doze relevante de bacterii vii în intestin. Recent, cercetările despre probiotice au primit atenție semnificativă și a fost exploatat potențialul terapeutic pentru lumea în dezvoltaere, pentru tratamentul infecțiilor enterice acute și cronice. Iată câteva din beneficiile postulate ale probioticelor:
- ameliorează digestia
- cresc rezistența naturală la infecțiile intestinale
- scad enzimele și mutagenicitatea fecale
- au efect hipocolesterolemiant
- stimulează sistemul imun
- sinteza și ameliorarea biodisponibilității nutrienților
- reduc incidența intoleranței la lactoză
- reduc riscul de cancer
- previn alergiile
- reglarea reacțiilor de hipersensibilitate
- disfuncții ale mucoasei intestinale
- protecția mucoasei de colonizare cu agenți patogeni
- creșterea citokinelor anti-inflamatorii
- restaurarea permeabilității intestinale
- stimularea echilibrului microbian intestinal.
Alimente probiotice pentru sugari
Recent, o înclinație agravată spre alimente sănătoase a dus la introducerea de organisme probiotice în produsele din culturi de lapte pentru alimentația sugarilor. Probioticele au efecte terapeutice prin influența pozitivă asupra interacțiunilor mircob-microb și gazdă-microb și pot crește protecția împotriva bolilor infecțioase prin flora comensală prin interacțiuni competitive, antagonism direct al patogenilor și/sau producerea de factori antimicrobieni sau prin modificarea pH-ului lumenului intestinal prin producerea de acizi grași volatili cu lanț scurt potențial microbiocizi care inhibă proliferarea microorganismelor patogene. Sunt necesare combinații probiotice pentru a contracara devirile complexe ale microbiomului în diferite locuri ale tractului intestinal și combinațiile de tulpini specifice de probiotice pot stimula efectele sănătoase asupra gazdei. Aderența bacteriană la epiteliul intestinal sau invazia bacteriilor patogene în mucoasă reprezintă pași anteriori atât pentru colonizare cât și pentru infecția tractului gastro-intestinal. Revizuirea literaturii indică faptul că un număr de produse din culturi de lapte au fost deja dezvoltate și majoritatea pot fi folosite la sugarii înțărcați și la cei cu intoleranță la lactoză. Produsele din culturi de lapte preparate cu tulpini special selectate de lactobacilli și bifidobacterii par a avea rol important în nutriția copiilor mai mici de 8 ani. Abilitatea bifidobacteriilor de a rezista condițiilor din tractul gastro-intestinal și de a coloniza tranzitor intestinul, de a reduce populația de E Coli și de a proteja împotriva unei creșteri a bacteroides a dus la introducerea lor în produsele din culturi de lapte pentru nutriția sugarilor. Astfel de produse bazate pe bifidobacterii au fost evaluate ca fiind potrivite pentru tratamentul copiilor convalescenți, al celor cu intoleranță la lactoză, pentru menținerea lorei intestinale, prevenirea alergiilor alimentare, recuperarea după antibioterapia pentru diaree și susținerea unei flore intestinale sănătoase după înțărcare. Efectele benefice pentru sănătate ale produselor lactate fermentate cu bifidobacterii sunt influențate de tipurile de bifidobacterii folosite. Trialurile cu copii au arătat o mai bună eficiență a B. breve comparativ cu eritromicina pentru eradicarea Camylobacter jejuni din fecale și a Bifidobacterium lactis pentru reducerea incidenței diareei. Un studiu randomizat controlat, dublu-orb, a arătat că printre variatele combinații de aditivi din formule o mixtură specifică care conține B. longum BL999 și Lactobacillus rhamnosus LPR au demonstrat un efect prelungit de reducere a incidenței diareei la sugari care s-au născut la termen sănătoși. Un alt trial randomizat, placebo-controlat, dublu orb a raportat că suplimentarea cu B. lactis Bb12 a indus o populație fecală semnificativ mai mare de bifidobacterii și un număr mai mic de tulpini viabile de Enterobacteriaceae și Clostridium spp. față de sugarii din grupul palcebo. Bacterii probiotice specifice stabilizează mediul microbian intestinal și permeabilitatea barierei intestinale stimulând astfel răspunsurile sistemice și mucoase de imunoglobuline A iar suplimentarea formulei pentru sugari cu Bifidobacterium animalis BB-12 sau Lactobacillus GG modifică inflamația alergică la sugarii cu eczemă atopică. Trialurile clinice au demonstrat o reducere semnificativă a incidenței alergiei în primele 6 luni de viață ca urmare a folosirii unei formule pentru sugari extensiv hidrolizate care conținea L. rhamnosus GG sau B. lactis Bb- 12 dar modul exact de acțiune nu este cunoscut.
Probioticele pot fi benefice pentru intestinul imatur prin împiedicarea creșterii excesive a unor patogeni precum cei din familia Enterobacteriaceae și stafilococi coagulazo-negativi, patogeni comuni în terapia intensivă neonatală. Incidența redusă a decesului sau neterocolitei ulcero-necrotice (9 din 180 vs. 24 din 187) a fost observată la copiii cu greutate foarte mică la naștere (<1500 g) care au primit Infloran conținând Lactobacillus acidophilus și Bifidobacterium infantis în laptele matern comparativ cu cei care au primit doar lapte matern. Suplimentarea profilactică cu probiotice este recomandată prematurilor cu greutate de 1000-1500g iar revizuirile sistematice ale trialurilor randomizate controlate indică reducerea mortalității și a neterocolitei ulcero-necrotice la prematurii cu greutate foarte mică la naștere. Semnificația terapeutică a ingestiei de iaurt la copiii cu diaree persistentă este dependentă de severitatea diareei și a infecțiilor sistemice co-existente iar eficiența este crescută cu aplicarea conjugată a Lactobacillus casei și B. bifidum. S-a raportat că Streptococcus thermophilus, atunci când este crescut în asociere cu B.bifidum, a crescut eficiența reducerii transmiterii rotavirului iar în cominație cu B. lactis reduce episoadele de iritabilitate a colonului și duce la reducerea prevalenței utilizării de antibiotice, Alimentația sugarilor cu iaurt dietetic suplimentat cu B.bifidum și Propionibacterium freudenreichii subsp. shermanii a indus reducerea bacteriilor viabile și a coliformilor din fecale și creșterea numărului de lactobacilli și bifidobacterii după 7 zile. Ingestia de iaurt acidofil de scurtă durată a indus recuperarea a 40-70% din copiii cu dizenterie iar alimentația pe termen lung ale alimentației a dus la recuperarea completă. Aplicarea asociată de bacterii cu acid propionic și L. acidophilus, B.bifidum și Leuconostoc citrovorum este recomandată pentru obținerea de suplimente dietetice cu viabilitate mai mare a acestor micro-organisme în tractul gastro-intestinal uman. Includerea de B. bifidum în kefir sau de P. freudenreichii subsp. shermanii în laptele acidofil s-au dovedit mai eficiente față de kefirul normal și laptele acidofil pentru eliminarea infecțiilor intestinale și prevenirea afecțiunilor gastro-intestinale la copii și sugari.
Efectele pentru sănătate ale prebioticelor
”Un prebiotic este un ingredient selectiv fermentat care permite modificări specifice în compoziția și/sau activitatea microbiomului intestinal și care conferă beneficii pentru starea de bine și sănătatea gazdei”. O definiție mai recentă spune că un prebiotic este un ingredient alimentar nedigerabil care aduce beneficii gazdei prin stimularea selectivă a favorizării creșterii și/sau activității unuia sau mai multor bacterii probiotice indigene. Efectele sugerate ale prebioticelor:
- cresc rezistența la patogenii invadanți
- ameliorează funcția intestinală
- proprietăți anti-cancerigene pentru cancerul de colon
- acțiune lipemiantă
- ameliorează biodisponibilitatea calciului
- terapia osteoporozei
- ameliorarea simptomelor menopauzei
- beneficii pentru afecțiunile cardio-vasculare asociate cu dislipidemia și rezistența la insulină, obezitate și posibil diabet de tip 2
- ameliorarea aportului de vitamine
- efecte pe defecație și flatulență.
Alimente prebiotice pentru copii
Diversitatea microbiomului intestinal al copiilor alimentați cu biberonul și alăptați poate fi atribuită efectului prebiotic al oligozaharidelor prezente în laptele uman. Oligozaharidele din laptele uman acționează ca fibre solubile prebiotice și joacă un rol semnificativ în dezvoltarea post-natală a florei intestinale, sugerându-se că compoziția intestinală precoce în bifidobacterii formulelor pentru sugari poate fi obținută prin suplimentarea formulelor cu galacto-oligozaharide (GOS) și fructo-oligozaharide (FOS) până la vârsta de 6 luni. Concentrația și compoziția în oligozaharide a laptelui uman diferă considerabil între indivizi și pe durata lactației, acesta conținând peste 300 de oligozaharide diferite la o concentrație de 15–23 g/L în colostru și 8–12 g/L în laptele de tranziție și laptele matur. Prebioticele sunt introduse în formulele pentru sugari cu scopul de a obține un efect bifidogenic identic cu cel de la copiii alăptați iar includerea oligozaharidelor poate modifica în mod benefic compoziția microbiomului intestinal al sugarilor alimentați cu formule, acționează ca imunomodulatori prin acțiunea asupra unui receptor de adeziune a moleculelor virale și bacteriene și stimulează flora bifidus din colon. Prebioticele modifică compoziția bacteriilor din fecale fie prin creșterea bacteriilpor benefice precum lactobacilii și bifidobacteriile care modulează activitatea sistemului imun fie prin scăderea organismelor precum clostridia și Bacteroides care degradează proteine și produc promotori de tumori din metabolismul proteinelor care scapă digestiei în porțiunea intestinală înaltă. Majoritatea experimentelor cu prebiotice se referă la GOS și FOS și se folosește în general o combinație de 90% GOS și 10% FOS pentru că are un efect sinergic pe promovarea creșterii de bifidobacterii și lactobacili în intestin. Sugarii care primesc o formulă standard ce conține FOS+ GOS (0,8g /100g) au o inducere a creșterii populației fecale de bifidobacterii de la 54,8 ± 9,8 la 73,4 ± 4,0% cu o diversitate a speciilor de bifidobacterii similară sugarilor alăptăți și caracteristici ale fecalelor identice cu cele identificate la prematurii alimentați cu lapte matern. Alte studii pe sugari au raportat o creștere a populației de bifidobacterii cu 43- 57% sau 59,6% iar populația a atins un nivel de 10,0 ± 2,05 log cfu/g sau 9 x 1012 cfu/g fecale. O creștere a populației de bifidobacterii de 10 ori și a lactatului fecal de 4 ori acompaniată de scăderea pH-ului fecal a fost observată la includerea a 7% FOS în formulele pentru sugari. Efectul bifidogenic al prebioticelor este dependent de doză, fiind mai mare la doze mai mari (0,8g/100 ml) față de doze mai mici (0,4g/100 ml) în studiile pe sugari iar revizia literaturii sugerează o doză optimă de 4g/zi. Analiza fecalelor sugarilor alimentați cu formule care conțin 0,4 g/dL FOS a arătat o populație mai mare de bifidobacterii și bacteroides și mai mică de E. coli și enterococi comparativ cu copiii care au primit formule pentru sugari cu maltodextrină. Suplimentare formulei pentru sugari cu 0,4g/100 ml GOS+FOS a indus populații fecale semnificativ mai mici de clostridii și mai mari de bifidobacterii comparativ cu sugarii alimentați cu formule fără prebiotic. Studii recente au arătat că introducerea unei mixturi de prebiotice în formulele pentru sugari poate extinde benficiile clinice prin scăderea riscului de apariție a dermatitei atopice la sugarii cu risc crescut și reducerea incidenței infecțiilor intestinale și de căi aeriene superioare în primul an de viață.
Alimentele sinbiotice pentru sugari
Sinbioticele, o combinație de probiotice și prebiotice au fost și ele folosite în formulele pentru sugari pentru a stimula sănătatea. Literatura a indicat că administrarea continuă de probiotice a dus la colonizarea inițială cu probiotice dar numai câteva probiotice viabile au putut fi izolate din fecale la 10-12 zile. Mai mult, colonizarea permanentă cu bifidobacterii la copiii cu greutate mică la naștere a fost observată după introducerea unei formule pentru prematuri îmbogățită cu prebiotice și a rămas stabilă în condițiile variației probioticelor străine administrate. Rapoartele clinice au identificat că o combinație de oligozaharide derivate din lapte și B. lactis poate proteja copiii care prezintă diaree și afecțiuni severe și a redus nevoia de antibioterapie. Factorul bifidus din formulele pentru sugari care conțin B. bifidum, B. infantis și B. poate fi stimulat prin introducerea de 0,5% lactuloză (un alt prebiotic) sau FOS, stimularea maximală a creșterii bifidobacteriilor fiind observată la copiii alimentați mai ales cu formule. Un studiu randomizat dublu orb a indicat o creștere a populației de bifidobacterii după includerea de FOS/GOS în formulele pentru sugari care conțineau B. animalis (59,20 %) comparativ cu cele care conțineau doar culturi probiotice (52,7%) sau formulele standard (51,8%) după 16 săptămâni de alimentație a sugarului. Recent, un trial multicentric, dublu-orb, placebo-controlat a arătat că mixtura sinbiotică care conține Bifidobacterium breve M-16V și o mixtură de galacto-/fructooligozaharide a indus o populație semnificativ mai mare de bifidobacterii (54,7 vs. 30,1%) acompaniată de populații reduse de Clostridium lituseburense/Clostridium histolyticum (0,5 vs. 1,8%) și Eubacterium rectale/Clostridium coccoides (7,5 vs. 38,1) dar nu a reușit să demonstreze efectul benefic asupra severității dermatitei atopice la sugari. Sinbioticele pot prezenta avantaje față de probiotice și prebiotice pentru promovarea sănătății copiilor dar trebuie evaluată siguranța pe termen lung.
Siguranța probioticelor și prebioticelor în alimentația sugarului
Reglementările din întreaga lume privind probioticele sunt incoerente și de aceea eficacitatea prduselor disponibile de probiotice, prebiotice și sinbiotice de pe piață variază considerabil în termeni de siguranță a alimentației. În Europa, suplimentele dietetice destinate folosirii la sugari și copii mici au reglementări legale specifice de compoziție dar în SUA, revizuirea înainte de piață și aprobarea din partea Food and Drug Administration nu sunt, în general, necesare pentru suplimentele dietetice ci doar prentru produsele biologice comercializate specific pentru prevenirea sau tratarea unei boli. Revizuirea înainte de a jungere pe piață a probioticelor comercializate pentru beneficii specifice de sănătate se face de către Therapeutic Goods Administration în Australia și de către Ministerul Sănătății în Japonia. Date istorice au sugerat că lactobacilii și bifidobacteriile pot fi folosite în siguranță pentru uzul uman și aceste organisme sunt considerate GRAS (Generally Regarded as Safe), adică sigure, și au fost tradițional utilizate din produsele de cultură din lapte. Alimentele probiotice destinate comsumului uman conțin, de obicei, variate bacterii cu acid lactic precum Lactobacillus, Bifidobacterium și Streptococcus, care locuiesc în intestin și terapia probiotică pare mai sigură decât agenții farmacologici. Trialurile umane au confirmat faptul că lactobacili precum L. rhamnosus, Lactobacillus reuteri, Lactobacillus delbrueckii subsp. lactis și L. casei subsp. alactus sunt siguri iar L. rhamnosus, L. acidophilus și B. lactis nu degradează mucina gastrică care acționează ca barieră mucoasă și orice perturbare a stratului de mucină va dezechilibra funcția de apărare a mucoasei gazdei. S-a concluzionat că produsele probiotice disponibile pe piață sunt siggure dar nu există un risc zero pentru că probioticele pot avea efecte secundare de aceea sunt necesare de urgență studii epidemiologice și clinice pentru siguranța consumatorului. Bacteriile probiotice ar trebui caracterizate în evaluări preclinice și clinice pentru că fiecare tulpină are proprietăți specifice care nmu pot fi extrapolate de la altă tulpină și trebuie obținute din surse acceptabile cu date dovedite de siguranță și eficiență pentru a garanta aplicațiile lor viitoare. În afară de datele excelente de siguranță, probioticele trebuie testate din punct de vedere ale indicației pentru prematuri și pentru suggarii cu deficite imune datorită informațiilor limitate despre mecanismele de acțiune ale probioticelor, dozele potrivite de administrat și interacțiuni. Mai mult, eficiența probioticelor este dependentă de tulpină și efectele probiotice ale unei tulpini nu trebuie generalizate la alte tulpini. Este recomandată evaluarea siguranței produselor in vitro și studii pe animale și om. Se recomandă următoarele abordări pentru evaluarea siguranței unei tulpini probiotice:
- evaluarea proprietăților intrinseci ale tulpinii
- evaluarea farmacocineticii tulpinii
- investigarea interacțiunilor dintre tulpină și gazdă.
Formulele pentru sugari și formulele de continuare trebuie să nu conțină nici o substanță care în anumite concentrații poate fi periculoasă pentru sănătatea sugarilor și a copiilor mici. Pe baza unor variate raportări, European Commission a aprobat includerea a 90% GOS și 10% FOS la un nivel maxim de 8 g/L în formulele pentru sugari și de continuare. Ulterior, Scientific Committee on Food a confirmat această recomandare în raportul SCF Report on Essential Requirements of Infant Formulae and Follow-on Formulae. FDA a aprobat FOS ca ingredient GRAS dar nu au fost efectuate notificări pre-comercializare pentru formulele pentru sugari care conțin oligozaharide. Incorporarea de prebiotice în formulele pentru sugari a fost raportată în Japonia și Europa dar mai sunt necesare studii de intervenție pentru a evalua efectele lor imediate și pe termen lung asupra compoziției și dezvoltării microflorei intestinale și asupra interacțiunilor bacterie-bacterie și bacterie-gazdă rezultate care nu sunt cunoscute specific pentru primele luni de viață. Efectele benefice pe termen lung ale prebioticelor trebuie evaluate prin studii de cercetare clinică bine construite iar siguranța și eficiența formulelor de sugari suplimentate cu prebiotice trebuie evaluată prin cel puțin două studii clinice randomizate controlate înainte de comercializarea lor. Committee on Nutrition al European Society for Paediatric Gastroenterology, Hepatology, and Nutrition a raportat că în prezent informațiile sunt insuficiente pentru a recomanda folosirea de rutină a formulelor suplimentate cu pre- și/sau probiotice și a subliniat nevoia definirii mecanismelor, dozelor optime și duratei de aport precum și de date despre siguranța pe termen lung a prebioticelor și/sau probioticelor.
Concluzie
Colonizarea și compoziția microflorei intestinale după naștere joacă un rol crucial pentru imunitatea sugarului la noul mediu. Compoziția microbiomului intestinal poate fi modulată fie de administrarea de probiotice, bacterii vii care supravieșuiesc în tractul gastro-intestinal fie de introducerea de prebiotice, ingrediente dietetice nedigerabile care acționează selectiv stimulând bacteriile sănătoase din colon. Aplicarea de rutină a formulelor suplimentate cu probiotice și/sau prebiotice nu este recomandată pentru că unii parametri precum mecanismele, dozele optime și durata de aport precum și siguranța pe termen lung a acestor produse mai necesită studii. O metodologie standard de evaluare a florei intestinale trebuie, de asemenea, elaborată și adoptată ca obligatorie în efectuarea unor astfel de studii înainte de a trage concluzii relevante.
După Sarkar S (2011) Probiotics, Prebiotics and Synbiotics for Infant Feeding – A Review. J Microbial Biochem Technol
Sursa: https://www.omicsonline.org/probiotics-prebiotics-and-synbiotics-for-infant-feeding-1948-5948.S1-004.php?aid=2179