Profilul bacterian al laptelui muls este diferit de cel al laptelui obținut direct de la sân

Un studiu recent oferă o cauză posibilă pentru care copiii care primesc lapte matern muls au risc mai mare de astm, alergie și obezitate precoce comparativ cu cei care iau laptele direct de la sân. Autoarea studiului, Meghan Azad, cercetător la Children’s Hospital Research Institute of Manitoba, spune că conținitul bacterian diferă între cele 2 scenarii, laptele muls fiind asociat potențial cu mai mulți patogeni și nivele mai reduse din așa numitele bacterii bune iar motivele acestor diferențe și modul în care aceste diferențe afectează sănătatea sugarului necesită în continuare studii. Dr. Azad spune că studii anterioare au identificat variații ale riscurilor asociate de boli cronice în trei modele de alimentație. Copiii alimentați cu formulă au avut asocieri cu cele mai mari riscuri iar cei alimentați cu lapte matern muls au avut riscuri intermediare. Pentru a afla de ce diferă laptele muls de cel prelunat direct de la sân ,cercetătorii au examinat 393 probe de la mame sănătoase prelevate la 3-4 ore de la naștere. S-au luat în considerare și modul nașterii – naștere vaginală sau cezariană -, nașteri anterioare, excesul ponderal, vârsta, dieta și etnia mamei. Factorii care s-au asociat constant cu diferențe ale microbilor au fost folosirea sau nu a pompei de muls. ”Nu aș dori ca mesajul acestui articol să fie că laptele muls este rău pentru că nu este așa. Studiul nostru a arătata că este sigur mai bun decât formula dar nu este echivalent alăptării la sân. Credem că mai e nevoie de multe studii pentru a afla care este impactul asupra sănătății copilului”, spune dr. Azad care este și șef al cercetării la Developmental Origins of Chronic Disease at the University of Manitoba. În studiu, laptele muls a fost asociat cu nivele mai reduse de bifidobacterii – tipul de bacterii care domină intestinul sugarului și care sunt considerate sănătoase. De asemenea, laptele muls s-a asociat cu nivele mai mari de potențial agenți patogeni care pot fi dăunători în unele scenarii precum compromiterea imunității sau prezența altor bacterii în intestin. Dr. Azad spune că studiul nu poate spune în mod definitiv că laptele muls crește riscul de dezvoltare a astmului, alergiilor și obezității precoce, fiind nevoie să se afle mai multe despre cauza diferenței profilurilor laptelui.” Nu știm sigur dacă diferența vine de la pompă, dacă nu este sterilizată corect sau este doar pur și simplu o lipsă de bifidobacterii”, spune dr. Azad. Dacă diferența bacteriană este doar o problemă legată de cum este depozitat laptele muls aceasta se poate corecta prin metode mai bune de stocare. dacă diferența se datorează actului suptului și contactului piele-la-piele mamele pot face acest lucru fără a alăpta. Teoriile experților despre cum apar microbii în laptele matern sunt diferite. Unii suspectează că bacteriile ar migra din intestinul matern în glanda mamară și apoi, de aici, în lapte. Alții spun că mediul, mai ales cavitatea orală a copilului, afectează profilul bacterian al laptelui. ”Probabil are loc o combinație a celor două teorii dar informațiile noastre despre diferențele dintre modurile de alimentație susțin mai degrabă ultima teorie. Dacă copilul nu suge la sân și laptele matern este pompat întotdeauna atunci nu există contact”, spune dr. Azad care mai adaugă că studiul explică mai puțin de o treime din variația bacteriană din lapte. Alte variații se pot datora geneticii, mediului de acasă, chimicalelor prezente acasă sau unor cauze aleatorii. Informațiile au fost extrase dintr-o cohortă longitudinală de peste 3500 de gravide care au născut între 2009 și 2012 în Vancouver, Edmonton, Winnipeg și Toronto, un studiu amplu cunoscut sub numele de studiul CHILD – Canadian Healthy Infant Longitudinal Development – care urmărește copiii dinainte de nașterela școală și ulterior. Dr. Azad speră ca rezultatele studiului să sublinieze și mai mult importanța politicilor care susțin alăptarea. Unele mame nu au altă alternativă decât să mulgă lapte cu pompa, mai ales atunci când nu beneficiază de concediu maternal dar”orice lapte matern este mai bun decât absența lui, este o muncă grea mulgerea laptelui dar unoeri este singurul mod în care mama poate oferi lapte matern copilului ei”.

După Cassandra Szklarski, The Canadian Press, 2019
Sursa: https://www.ctvnews.ca/health/study-finds-bacterial-profile-of-breast-milk-differs-when-pumped-first-1.4295597?fbclid=IwAR2a5GzO7A8hyjUX2-zorz1Et8hRgtZny97R-4XPXaaDt4XO0U65515OxB0