Managementul nou-născuților cu insuficiență respiratorie datorată SARS-CoV-2

În comentariul lor din The Lancet Child & Adolescent Health, Jianhui Wang și colab. au sugerat un plan de manevrare a nou-născuților cu sindrom respirator sever, acut datorat infecției cu coronavirusul 2  (SARS-CoV-2) și izbucnirilor din terapia intensivă neonatală (TINN). Este o atitudine promptă dată fiind problema de sănătate publică reprezentată de această infecție și de nevoia de a anticipa orice probleme critice de îngrijire, indiferent de vârsta pacienților. Cu toate acestea planul este incomplet sau nepotrivit din mai multe puncte de vedere. Nu știm nimic despre infecția neonatală cu SARS-CoV-2 și trebuie, în mod rezonabil, să urmărim informațiile din îngrijirea acută a adultului. Mai întâi, testarea pentru SARS-CoV-2 a tuturor nou-născuților internați în TINN este o utilizare greșită a resurselor. Insuficiența respiratorie neonatală poate apare dintr-o gamă variată de cauze iar testarea tuturor atunci când alte cauze sunt rezonabil suspectate va devia resursele laboratorului de la îngrijirea critică a adultului. Testele ar trebui făcute doar nou-născuților din familiile infectate cu SARS-CoV-2 sau expuși altor persoane infectate, indiferent de simptome. În al doilea rând, nou-născuții pozitivi pentru SARS-CoV-2 trebuie izolați și monitorizați clinic dar aceasta nu înseamnă în mod necesar internare în TINN. Sepoate face în camere unici, fără întreaga capacitate de TINN, în funcție de posibilitățile locale. Internarea tuturor nou-născuților în TINN ar fi similară cu internarea tuturor adulților pozitivi în terapia intensivă adulți în timp ce este necesară prioritizare universal implementată. O internare generală în terapia intensivă ar duce la greșeli în informația epidemiologică și supraestimare a severității bolii și este important ca paturile de TI să fie rezervate pentru situații amenințătoare de viață. În al treilea rând surfactantul, inhalarea de oxid nitric, variate metode de ventilație și ECMO nu pot fi sugerate pentru fiecare pacient pentru că nu există dovezi care să susțină acest lucru. Din punct de vedere epidemiologic prioritatea este diagnosticul sindromului acut sever respirator (ARDS) conform unei definiții specifice în funcție de vârstă (așa numita definiție Montreux a ARDS neonatal) și folosirea ei pentur a clasifica severitatea. Aceasta va permite producerea de informații epidemiologice solide și comparații între statistica ARDS pediatrică și de la adulți. Terapia trebuie folosită de la caz la caz. Politica suportului respirator trebuie ghidată după o abordare condusă de fiziologie și care urmărește cele mai bune dovezi disponibile în îngrijirea critică pediatrică, conform recomandărilor internaționale. În al patrulea rând, medicamentele antivirale sugerate a fi eficiente împotriva SARS-CoV-2 (precum remdesivir sau lopinavir–ritonavir) pot fi luate în considerare ca și terapie umanitară, la fel ca la adulți, după luarea atentă în considerare a raportului risc-beneficiu și a problemelor tehnice. Farmacologia remdesivir intravenos este necunoscută și s-ar putea să nu fie larg disponibil în timp ce lopinavir–ritonavir este sigur în sarcină dar este disponibil doar sub formă de tablete. Dacă SARS-CoV-2 poate fi transmis vertical este încă neclar deși unele cazuri care fost raportate în media par să o excludă. În fine, sugarii mai mari (de peste o lună) nu sunt afectați sau prezintă doar simptome ușoare care s-ar putea datora unui răspuns inflamator redus și unei citotoxicități virale scăzute. Astfel, aceste mecanisme patogenice s-ar putea aplica și nou-născuților și ar duce la luarea în considerare a terapiei steroidiene pentru insuficiența respiratorie refractară după evaluarea raportului risc-beneficiu.

Referințe

  1. Wang J, et al: A contingency plan for the management of the 2019 novel coronavirus outbreak in neonatal intensive care units. Lancet Child Adolesc Health. 2020; (published online Feb 7.)
  2. Nates JL, et al: ICU admission, discharge, and triage guidelines: a framework to enhance clinical operations, development of institutional policies, and further research. Crit Care Med. 2016; 44: 1553-1602
  3. De Luca D, et al: The Montreux definition of neonatal ARDS: biological and clinical background behind the description of a new entity. Lancet Respir Med. 2017; 5: 657-666
  4. Kneyber MCJ, et al: Recommendations for mechanical ventilation of critically ill children from the Paediatric Mechanical Ventilation Consensus Conference (PEMVECC). Intensive Care Med. 2017; 43: 1764-1780
  5. Han W, et al: The course of clinical diagnosis and treatment of a case infected with coronavirus disease 2019. J Med Virol. 2020; (published online Feb 19.)
  6. Holshue ML, et al: First case of 2019 novel coronavirus in the United States. N Engl J Med. 2020; (published online Jan 31.)

Autor: Daniele De Luca; Published:Martie 2020; The Lancet

Sursa: https://www.thelancet.com/journals/lanchi/article/PIIS2352-4642(20)30073-0/fulltext?fbclid=IwAR1Bvj6LU0T6nHE6BzR-8fDgiJRVgjw1clsyExh_mQcxsDq11nNjYo5d224