Articol: Eli N. Perencevich, Daniel J. Diekema, Michael B. Edmond, JAMA. Aprilie 29, 2020.
Pe 19 martie 2020 California a devenit primul stat care a emis ordinul de a sta acasă ca răspuns la evoluția pandemiei cu noul coronavirus 2019 (COVID-19). S-a recunoscut rapid că extinderea tesării diagnostice și urmărirea contacților, folosite cu succes în țări precum Coreea de Sud și Singapore, nu vor fi disponibile la timp pentru a limita semnificativ răspândirea coronavirului sindromului acut respirator sever 2 (SARS-CoV-2). În luna următoare au fost aplicate strategii de minimizare adiționale non-farmacologice, inclusiv închiderea școlilor, interzicerea adunărilor de multe persoane și închiderea parțială a restaurantelor și magazinelor retail, pentru ”aplatizarea curbei epidemice ” și limitarea efectelui de criză a pacienților asupra sistemelor de sănătate. Dar, chiar dacă beneficiile acestor măsuri de limitate nu au fost complet realizate există multe voci care cer redeschiderea afacerilor date fiind imensele consecințe economice și sociale ale strategiilor extreme de distanțare fizică. Recent, experți de sănătate publică, boli infecțioase și de politici su subliniat recomandările de redeschidere graduală a societății folosind combinații de strategii de limitate și mitigare. Strategiile propuse de limitare au urmat modelul Coreei de Sud și includ extinderea rapidă a infrastructurii de sănătate publicp pentru testarea largă și urmărirea informațiilor despre contacți asigurând în același timp că sunt acordate îngrijiri de sănătate în siguramță de către personalul medical care poartă echipament de protecție personală (EPP) adecvat, precum măști respiratorii N95, măști medicale, protecție oculară, halate, mănuși. Dar se recunoaște tot mai mult că strategiile de limitare care se bazează pe testare vor fi inadecvate pentru că capacitatea necesară de testare poate să nu fie disponibilă timp de săptămâni sau luni și în SUA capacitatea de depistare, urmărire și carantinare este neclară. În plus, țările care unde testarea nu a fost limitată și s-a obținut limitarea, precum Singapore, au valuri secundare substanțiale de infecție și au impus intervenții de distanțare extremă pe care SUA și alte țări încearcă să le reducă. Infectious Diseases Society of America (IDSA) a inclus utilizarea societală de EPP, precum măștile și vizierele, în recomandările sale de relaxare a restricțiilor. Experiența și dovezile, chiar pe durata acestei pandemii, sugerează că personalul medical rareori dobândește infecții pe durata îngrijirii pacienților dacă poartă EPP adecvat și că majoritatea infecțiilor lor sunt dobândite în comunitate unde în mod tipic nu se poartă EPP: Astfel, a devenit important să aflăm dacă practici din siguranța ocupațională pot fi folosite în comunitate ca punte pentru măsuri de mai mlungă durată precum vaccinurile. Ar putea o simplă și ușor de achiziționat vizieră, dacă este universal adoptată, să ofere suficientă protecție atunci când este adăugată testării, urmăririi contacților și igienei mâinilor pentru a reduce transmisibilitatea sub pragul critic?
Transmiterea COVID-19 în comunitate. Modul de transmitere al virusurilor respiratorii a fost mult timp subiect de dezbatere. Dovezile sugerează că SARS-CoV-2 se răspândește la fel ca alte virusuri respiratorii: prin picături infecțioase emise în apropiere (la distanță de până la 1,8 metri) către ochii, nasul sau gura unei persoane suspectibile sau prin contact direct cu aceste picături (prin atingerea unei suprafețe contaminate și apoi atingerea ochilor, nasului sau gurii). Deși transmiterea prin picături versus aerogenă pare să fie un continuum, picăturile mai mici putând fi proiectate mai departe de 1-2 metri și rămânân în aer mai mult după unele emisii respiratorii, implicarea răspândirii secundare prin aerosoli este mai importantă în instituții de îngrijire a sănătății după proceduri generatoare de aerosoli precum aspirarea deschisă a secrețiilor și intubarea endotraheală sau extubarea. Investigațiile contacților pentru SARS-CoV-2 au confirmat rate de transmitere comunitară care sunt concordante cu răspândirea prin picături și contact (rată de atac la domicilii de 10%, rată de atac în îngrijirea sănătății și comunitate de <1% și R0 [numărul efectiv de reproducere sau media de noi infecții produse de un individ afectat pe durata infecției sale] de 2-3) și mult diferită de patogenii cu transmitere aerogenă precum virusul varicelo-zoosterian sau rujeola (rate de atac la domiciliu de 86-90% și R0 de 10-18). Aceasta sugerează că bariere simple și ușor de folosit împotriva picăturilor respiratorii împreună cu igiena mâinilor și evitarea atingerii feței ar putea preveni transmiterea comunitară atunci când sitanțarea fizică și măsura de a sta acasă sunt relaxate sau nu mai sunt posibile. Cele 2 opțiuni majore pentru astfel de bariere sunt măștile și vizierele.
Măștile faciale și vizierele. Lanțul de aprovizionare cu măști medicale este concentrat în China iar originea epidemiei acolo a dus la închiderea de fabrici și criză cirtică. Pentru a păstra măștile medicale pentru instituțiile de îngrijire a sănătății. Centers for Disease Control and Prevention a recomandat ca toate persoanele să poarte o mască textilă în public pentru controlul sursei. S-a demonstrat că măștile textile sunt mai puțin eficiente față de cele medicale pentru prevenirea infecțiilor respiratorii transmisibile deși testarea in vitro sugerează că măștile textile oferă o oarecare filtrare a particulelor de aerosoli de dimensiunea virusului. Vizierele ar putea oferi o protecție mai bună. Vizierele au variate forme dar oferă toate o barieră transparentă de plastic care acoperă fața. Pentru protecție optimă vizierele trebuie să se extindă anterior dincolo de bărbie, lateral dincolo de urechi și trebuie să nu existe găuri de expunere între frunte și piesa de cap a vizierei. Vizierele nu necesită materiale speciale de fabricație sau linii speciale de producție și pot fi produse destul de rapid. Numeroase companii, inclusiv Apple, Nike, GM și John Deere, au început toate să producă viziere. Aceste viziere pot fi confecționate din materiale găsite în fabrică sau din magazinele cu consumabile de tip birotică. Astfe, disponibilitatea vizierelor este în prezent mai mare decât cea de măști medicale. Vizierele oferă mai multe avantaje. În timp ce măștile medicale au durabilitate limitată și potențial redus de re-procesare, vizierele pot fi reutilizate nedefinit și sunt ușor de curățat cu apă și săpun sau dezinfectanți casnici comuni. Sunt confortabil de purtat, protejeată porțile de intrare ale virusului și reduc potențialul de autoinoculare împiedicând pe cel care o poartă să își atingă fața. Persoanele care poartă măști medicale trebuie să înlăture adesea măștile pentru a comunica cu alții din jurul lor; acest lucru nu este necesar în cazul vizierelor. Utilizarea unei viziere reamintește, de asemenea, de menținerea distanțării sociale dar permite vizibilitatea expresiei faciale și a mișcărilor buzelor pentru percepția vorbirii. Și mai important, se pare că vizierele reduc semnificativ cantitatea de expunere la inhalarea virusului gripal, un alt virus care se răspândește prin picături. Într-un studiu de simulare, s-a demonstrat că vizierele reduc imediat expunerea virală cu 96% când sunt purtate de un personal medical simulat la distanță de 0,45 m de o tuse. Chiar și după 30 de minute efectul protectiv depășește 80% iar vizierele au blocat 68% din particulele mici aerosolizate despre care se crede că nu sunt modul dominant de transmitere a SARS-CoV-2. Când studiul a fost repetat la distanțarea curentă fizică recomandată de 1,8 metri vizierele au redus inhalarea virusului cu 92%, similar distanțării fizice singure ceea ce reiterează importanța distanțării fizice în prevenirea infecțiilor virale respiratorii. De notat, nici un studiu nu a evaluat efectele sau potențialele beneficii ale vizierei asupra controlului sursei, de ex, limitarea unui strănut sau atusei atunci când sunt purtate de persoane infectate asimptomatice sau simptomatice. Dar, cu limitele de eficacitate de 68-96% pentru o singurăvizieră este probabil că adăugarea controlului sursei va ameliora eficacitatea și trebuie efectuate rapid studii pentru a evalua acest lucru. Recomandările majore trebuie evaluate folosind studii clinice. Este improbabil însă ca un trial randomizat cu viziere să poată fi efectuat la timp pentru a verifica eficacitatea. Nu s-a efectuat nici un trial clinic pentru a evalua eficacitatea extinderii testării și urmăririi contacților dar această abordare se bazează pe ani de experiență. Luată în comun cu alte măsuri, eficiența adăugării vizierelor ca intervenție comunitară la strategiile de limitare actual propuse ar trebui evaluată folosind modelele matematice existente. Scopul implicit al vizierelor singure sau în combinație cu alte intervenții ar trebui să fie întreruperea transmiterii prin reducerea R0 sub 1. De notat, chiar și controlul eficient al unora din cei mai infecțioși patogeni, precum urjeola, nu necesită ca vaccinarea să aibă eficacitate de 100%. Nu trebuie plasată o povară de eficacitate de 100% nici pe viziere sau pe orice altă politică de limitare pentru că acest nivel de control este și imposibil și și ne-necesar pentru a duce nivelul de control al infecției cu SARS-CoV-2 în limite manageriabile.
Concluzii. Pandemia COVID-19 a sosit brusc și a găsit multe țări nepregătite. Chiar și țările foarte bine pregătite fac față acum unui al doilea val epidemic care a forțat implementarea de măsuri extreme de distanțare socială. Pentru a minimiza consecințele medicale și economice este importantă evaluarea rapidă și adoptarea de grupuri de intervenții de limitare care să ducă transmisibilitate în limite gestionabile. Vizierele, care se pot produce și distribui rapid și ușor, ar trebui incluse ca parte a strategiilor de reducere în siguranță, semnificativă a transmiterii în condiții comunitare. E timp de a adopta această intervenție practică.
Referințe
- Wong JEL , Leo YS , Tan CC . COVID-19 in Singapore—current experience: critical global issues that require attention and action. JAMA. 2020;323(13):1243-1244.
- Park S , Choi GJ , Ko H . Information technology–based tracing strategy in response to COVID-19 in South Korea—privacy controversies. JAMA. Published online April 23, 2020.
- Gottlieb S , McClellan M , Silvis L , Rivers C , Watson C . National coronavirus response: a road map to reopening. American Enterprise Institute. Published March 29, 2020. Accessed April 19, 2020.
4.Infectious Diseases Society of America. Policy and public health recommendations for easing COVID-19 distancing restrictions. Published April 16, 2020. Accessed April 19, 2020.
5.Burke RM , Midgley CM , Dratch A , et al. Active monitoring of persons exposed to patients with confirmed COVID-19—United States, January–February 2020. MMWR Morb Mortal Wkly Rep. 2020;69(9):245-246.
6.World Health Organization. Coronavirus disease 2019 (COVID-19) Situation Report–66. March 26, 2020. Accessed April 19, 2020.
7.Bourouiba L . Turbulent gas clouds and respiratory pathogen emissions: potential implications for reducing transmission of COVID-19. JAMA. Published online March 26, 2020.
8.MacIntyre CR , Seale H , Dung TC , et al. A cluster randomised trial of cloth masks compared with medical masks in healthcare workers. BMJ Open. 2015;5(4):e006577.
9.Rengasamy S , Eimer B , Shaffer RE . Simple respiratory protection: evaluation of the filtration performance of cloth masks and common fabric materials against 20-1000 nm size particles. Ann Occup Hyg. 2010;54(7):789-798.
10.Lindsley WG , Noti JD , Blachere FM , Szalajda JV , Beezhold DH . Efficacy of face shields against cough aerosol droplets from a cough simulator. J Occup Environ Hyg. 2014;11(8):509-518.
Sursa: https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2765525?guestAccessKey=24a97d1d-c6ac-4258-b49c-f2c009fa33b3&utm_source=silverchair&utm_medium=email&utm_campaign=article_alert-jama&utm_content=olf&utm_term=042920