Oricine citește regulat acest blog va ști că laptele matern și beneficiile derivate din consumul său reprezintă un subiect frecvent. Cum dovezile continuă să crească este destul de clar că cu cât este mai mare consumul de lapte matern de la propria mamă cu atât mai bune sunt prognosticele în termeni de risc de sepsis cu debut tardiv sau displazie bronho-pulmonară, de exemplu. Trecerea la o dietă exclusivă cu lapte materne a fost recomandată de unii ca pas următor pentru ameliorarea și mai mare a prognosticelor. Se adună tot mai multe dovezi care sugerează că înlocuirea fortifierii cu fortifianți din lapte matern în loc de fortifianți din lapte bovin poate ameliora prognosticele dar cele mai mari studii sunt retrospective, deci predispuse erorilor uzuale ale unor astfel de studii. Ceea ce este totuși evident pe măsură ce știința avansează este că riscul de enterocolită ulcero-necrotică (EUN) nu este zero nici cu o dietă de lapte matern. De ce oare? Este posibil ca unele riscuri de EUN precum ischemia intestinală sau prematuritatea extremă să fie prea mari pentru a fi depășite de efectul protector al laptelui matern. Poate e vorba de ceva intrinsec laptelui matern care diferă de la o mamă la alta, unele producând lapte mai protectiv decât altele. Când vine vorba de constituenții laptelui matern, oligozaharidele din laptele matern (HMO) se știe că sunt secretate în lapte în mod diferit în funcție de mamă, dacă are gena secretorie sau nu iar aceast fapt a fost demonstrat recent în felul cum HMO afectează microbiomul nou-născuților. Association of Maternal Secretor Status and Human Milk Oligosaccharides With Milk Microbiota: An Observational Pilot Study. Oligozaharidele din laptele matern sunt capabile de câteva lucruri precum stimularea creșterii microbilor benefici și acțiuni de tip ”simulatori de receptori” pentru bacteriile patogene. Modele animale anterioare au demonstrat, de asemenea, potențialul lor de a reduce rata EUN. În mod esențial, mamele care au gena secretorie produc tipuri mai diverse de HMO față de cele care nu au această genă. Tipul de HMO poate fi cheia reducerii incidenței EUN. Wejryd E et al, au publicat în 2018 Low Diversity of Human Milk Oligosaccharides is Associated with Necrotising Enterocolitis in Extremely Low Birth Weight Infants, un articol derivat din studiul PROPEL despre utilizarea profilactică a probioticelor pentru a reduce morbidități severe. Toți copiii din studiu au avut vârste la naștere între 23 + 0 și 27 +6 săptămâni și au fost alimentați exclusiv cu lapte matern. Au fost obținute probe de lapte de la 91 de mame ale celor 106 copii al 2 săptămâni, la 28 de zile de la naștere și apoi la 36 de săptămâni vârstă postmenstruală și a fost analizat conținutului de HMO. Acest studiu a venit cu câteva rezultate interesante. La analiza HMO prezente în laptele materne la 2 săptămâni a fost descoperită o diferență semnificativă între cei care au dezvoltat EUN și cei fără EUN. Lacto-N-difucohexaoza I (LNDH I) a avut un nivel median de o (IQR 0-213) în laptele mamelor ai căror copii au avut EUN. Nici o altă diferență pentru alte oligozaharide din laptele matern. De interes este și marea diversitate a HMO prezente în laptele mamelor ai căror copii nu au dezvoltat EUN în toate momentele studiului. Ar putea aceste rezultate să fie utile? Dacă un spectru mai mare de HMO se asociază cu risc mai mic de EUN și prezența LNDH I se asociază și ea cu risc mai mic de EUNaceasta deschide ușa pentru noi cercetări. Ar putea oferirea de LNDH I în special sau a unei game largi de HMO în laptele matern să reducă incidența EUN? Această ipoteză rămâne să fie testată în studii randomizate cu design bun dar acest tip de fortifiere ar putea fi pasul următor în ceea ce adăugăm laptelui matern pentru a ameliora prognosticele copilului. Dat fiind că ar putea fi dificil de aflat dacă femeile au deja aceste HMO în lapte atunci probabil că o strategie de fortifiere care să pronească de la asumpția că HMO sunt insuficiente în laptele matern pare să fie cea mai bună. O verificare rapidă a trialurilor clinice în curs pe clinicaltrials.gov arată că există 101 trialuri cu copii care evaluează în acest moment HMO așa că mai multe informații pe această temă sunt de așteptat curând. Ar putea fi oligozaharidele din aptele matern glonțul magic care să ne ajute să reducem rata EUN? Posibil.
După winnineo | Nov 13, 2019