Septembrie este o lună specială pentru casa noastră. Nu sărbătorim numai Săptămâna Asistentelor de Neonatologie ci și nașterea uimitoarei noastre fiice, Laila. Sunt momente însemnate pentru că Laila a fost un microprematur de 24 de săptămâni. A avut doar 670 de grame atunci când s-a născut, pe 6 septembrie 2014. O echipă din TINN a trebuit s-o îngrijească nonstop pentru a o ajuta să supraviețuiască. Pe durata celor 115 zile agonizante pe care le-a petrecut Laila crescând într-o cutie în locul uterului meu, am privit cât de greu muncesc asistentele. Cum îndură și se luptă zilnic privind piticii și familiile lor în călătoria caruselului prematurității. Cum priveau unii părinți care plecau fără copilații lor. Puțini oameni realizează ce fac asistentele din TINN zilnic în spatele ușilor închise. Când eram în TINN am avut o mulțime de întrebări pentru asistente, pentru mine și pentru univers. Și azi mai am o întrebare. Cum să spui mulțumesc asistentelor care ți-au îngrijit copilul atunci când tu nu puteai? Vreau să vă povestesc despre una din acele asistente. Ally, căreia îi spuneam “Ally Cat” pentru că i-a dat Lailei o pisică neagră de pluș, este una din cele mai uimitoare ființe din lume. Am cunoscut-o pe Ally la o zi după ce s-a născut Laila, când am fost externată din spital. Ally era asistentă în TINN, ea a înțeles luptele mele zilnice de mamă. Una din acele lupte a fost că nu țtiam dacă-mi voi ține vreodată copila în brațe. Laila era pur și simplu prea mică și prea fragilă pentur a fi mișcată mai mult decât era necesar. Dar Ally a fost cea care mi-a pus-o în brațe pentru prima dată pe Laila, la cam 20 de zile după ce s-a născut. A-ți ține copilul în brațe pentru prima dată este ceva ce pare firesc celor care au copii sănătoși. Ally știa cât mi-era de greu să plec acasă din TINN în fiecare zi. Aveam nevoie de mult timp ca să ajung la ușă pentru că nu știam dacă nu cumva va fi ultima dată când îmi văd fiica în viață. Dar de fiecare dată când lucra Ally ea a fost puterea mea și puterea de care avea nevoie fiica mea să treacă prin acele momente. Ally a fost și avocatul fetiței noastre. Știa când se întâmplă ceva cu ea pentru că era principala ei asistentă. Am urmărit de multe ori când Ally i-a luat apărarea când alte persoane – uneori chiar și un doctor – nu putea vedea ce se întâmplă pentru că se aflau pentru prima dată în fața Lailei. Ally a fost acolo pentru mine în timpul zilelor întunecate când mă gândeam că nu voi putea merge mai departe. M-a ajutat să înțeleg cât de puternică pot fi pentru că nu aveam altă opțiune. Trebuia să fiu puternică și pentru fiica mea și pentru soțul meu. Sunt așa de multe lucruri pe care le-aș putea spune despre cele 115 zile din TINN. dar deocamdată vreau să vă spun că Ally este acum parte din familie. Am rămas aproape și am fost onorați când a rugat-o pe Laila să fie fata cu florile la nunta ei. am fost încântați să face parte din marea zi a lui Ally. Ally și cu mine vom rămâne legate pentru totdeauna. Ea a fost lumina mea în întuneric, zâmbetul meu atunci când nu puteam zâmbi, puterea mea când am fost slabă. Familia noastră o iubește pe această minunată femeie și am face orice în lume pentru ea. Suntem cu adevărat binecuvântați s-o avem pe Ally în viețile noastre. Ally, vreau să știi cât de recunoscători suntem că ai apărut în viețile noastre, te vom iubi merey. Vei fi mereu a noastră ALLY CAT!
După Paula Piccoli
Sursa: http://nann.org/publications/footprints-september-2019