Scorul Apgar

0eumamaSursa imaginii: Eumama

Academia Americană de Pediatrie (AAP) şi Academia Americană de Obstetrică Ginecologie (ACOG) recomandă ameliorarea utilizării scorului Apgar

AAP şi ACOG recomandă ameliorarea utilizării scorului Apgar şi defineşte utilizarea corectă a acestuia. Este subliniată importanţa scorului Apgar pentru evaluarea statusului nou-născutului imediat după naştere şi se încearcă astfel repunerea acestui scor într-un context corect. „Scorul Apgar este o metodă acceptată şi convenabilă de evaluare a statului nou-născutului imediat după naştere şi a răspunsului la reanimare atunci când aceasta este necesară; cu toate acestea a fost folosit incorect pentru a prezice prognosticul neurologic nefavorabil”, spune Kristi L. Watterberg, membru al comitetului pentru făt şi nou-născut al AAP. Scorul Apgar determină statusul clinic al nou-născutului la 1 minut de la naştere şi nevoia de susţinere a respiraţiei. Scorul evaluează coloraţia, frecvenţa cardiacă, reflexele, tonusul muscular şi respiraţia nou-născutului. Fiecărui parametru i se atribuie un scor (de la 0 la 2) şi scorul la 1 şi 5 minute sunt combinate pentru un scor total. Se efectuează evaluări ulterioare dacă scorul la 5 minute a fost sub 7. Comitetul de experţi scrie că deşi scorul Apgar este util pentru a afla starea generală a nou-născutului şi răspunsul la manevrele de resuscitare acesta nu trebuie utilizat ca determinant al nevoii de resuscitare. „Resuscitarea trebuie iniţiată înainte de 1 minut de la naştere, primul moment când se efectuează evaluarea scorului. De aceea, scorul Apgar nu este folosit pentru a afla nevoia iniţială de reanimare, ce paşi de reanimare sunt necesari sau când să fie efectuaţi aceştia”, spun experţii. Recomandarea principală a AAP şi ACOG este ca scorul Apgar să nu fie folosit pentru a prezice mortalitatea neonatală individuală sau prognosticul neurologic. „Prematurii sănătoşi fără dovezi de asfixie pot primi scoruri mici doar din cauza imaturităţii. Un scor Apgar de 0-3 la 5 minute se corelează cu mortalitatea neonatală în populaţii mari dar nu prezice disfuncţii neurologice viitoare individuale”, spun dr. Watterberg şi colegii săi. Alte recomandări ale experţilor:

– evitarea folosirii doar a scorului Apgar pentru a stabili diagnosticul de asfixie

– obţinerea unei probe de sânge arterial dintr-o porţiune a cordonului ombilical clampat în cazul în care nou-născutul are un scor Apgar de 5 sau sub 5 la 5 minute de la naştere

– trimiterea placentei nou-născuţilor care au scor Apgar sub 5 la 5 minute la examinare patologică

– evaluarea scorului Apgar în continuare în timpul tuturor manevrelor de reanimare

– utilizarea scorului Apgar extins care raportează toate manevrele concomitente de reanimare.

„Scorul Apgar descrie afectarea nou-născutului imediat după naştere şi, atunci când este evaluat corect, este o metodă de evaluare standardizată. De asemenea, oferă un mecanism de raportare a tranziţiei de la starea de făt la cea de nou-născut. Scorurile Apgar nu prezic mortalitatea sau prognosticul neurologic nefavorabil al nou-născutului”, spun dr. Watterberg şi colegii săi.

După Watterberg KL, et al. Pediatrics. 2015

Sursa: http://www.healio.com/pediatrics/neonatal-medicine/news/online/%7B2a052ccf-dc22-4f27-98ef-187a4ebc57ab%7D/aap-acog-recommend-improved-use-of-apgar-score?dul%3b=&ecp=&utm_source=maestro&utm_medium=email&utm_campaign=pediatrics+news