10 lucruri pe care medicii şi pacienţii ar trebui să le pună sub semnul întrebării – Academia Americană de Pediatrie

0es-pinterest-com

Sursa foto: es.pinterest.com

  1. Antibioticele trebuie să nu fie folosite pentru infecţiile respiratorii care par a fi virale (sinuzite, faringite, bronşite). Deşi rata globală a prescrierii de antibiotice a scăzut aceasta rămâne alarmant de ridicată. Utilizarea acestei medicaţiei inutile în infecţiile respiratorii virale poate duce la rezistenţă la antibiotice şi contribuie la creşterea costurilor pentru sănătate şi la creşterea riscului pentru reacţii adverse.
  2. Medicamentele împotriva tusei şi a răcelilor ar trebui să nu fie prescrise sau recomandate în cazul afecţiunilor respiratorii la copiii cu vârstă sub 4 ani. Cercetările au arătat că aceste produse au puţine beneficii la copiii mici dar pot avea efecte secundare serioase. Multe din produsele împotriva tusei şi răcelii destinate copiilor au mai mult de un ingredient şi aceasta creşte riscul de supradozare accidentală dacă se combină produsele între ele.
  3. Scanările prin tomografie computerizată (CT) nu sunt necesare pentru evaluarea imediată a traumelor craniene minore. Trebuie utilizate observaţia clinică şi criteriile Pediatric Emergency Care Applied Research Network (PECARN) pentru a determina nevoia obţinerii unei tomografii computerizate craniene. Traumele craniene minore sunt frecvente la copii şi adolescenţi. Aproximativ 50% din copiii care trec prin compartimentele de urgenţă ale spitalelor cu traume craniene sunt supuşi CT craniene, multe din acestea ne-necesare. Expunerea ne-necesară la razele X reprezintă un pericol considerabil pentru ţesutul cerebral al copilului crescând riscul de cancer (ulterior în viaţă) pentru că ţesutul cerebral al copilului este mai sensibil la radiaţia ionizantă. CT craniene ne-necesare cresc costurile sistemului de sănătate. Observaţia clinică anterior luării deciziei de efectuare a unei CT craniene la copilul cu traumă minoră este o abordare mult mai eficientă.
  4. Neuroimagistica (CT, RMI) nu este necesară la copilul cu convulsii febrile simple. CT craniană se asociază cu expunere la radiaţii care poate creşte riscul ulterior de cancer. RMI se asociază cu riscuri legate de nevoia de sedare şi costul mare. Literatura nu sprijină nici utilizarea imagisticii craniene la copilul cu convulsii febrile simple. Clinicienii care evaluează sugarii sau copiii mici după o criză simplă de convulsii febrile ar trebui să-şi direcţioneze atenţia spre identificarea cauzei febrei copilului.
  5. Computer tomografia (CT) nu este necesară în evaluarea de rutină a durerii abdominale. Utilizarea CT în secţiile de urgenţă ale spitalelor pentru evaluarea copiilor cu dureri abdominale este în creştere. Creşterea riscului ulterior de cancer datorate expunerii la radiaţii este un motiv clar de îngrijorare dată fiind sensibilitatea organelor copilului. De asemenea, există şi un risc potenţial de supradoză de radiaţii în cazul existenţei unor protocoale de CT neadecvate.
  6. Nu prescrieţi doze mari de dexametazonă (0.5mg/kg pe zi) pentru prevenirea sau tratamentul displaziei bronhopulmonare la prematur. Dozele mari de dexametazonă (0.5 mg/kg/zi) nu par să confere beneficiu terapeutic adiţional faţă de dozele mici şi nu sunt recomandate. Dozele mari au fost, de asemenea, asociate cu numeroase efecte adverse pe termen scurt sau lung, inclusiv afectare neuro-developmentală.
  7. Nu efectuaţi paneluri de teste screening pentru alergiile alimentare fără a lua întâi în considerare istoricul medical al copilului. Nu este recomandată prescrierea panelurilor de screening (IgE) care testează pentru o varietate de alergeni alimentari fără luarea în considerare, anterior acestei prescripţii, a istoricului medical. Sensibilizarea (un test pozitiv) în absenţa alergiei clinice este frecventă. De exemplu, aproape 8% din populaţiei răspunde pozitiv la testarea la arahide şi doar circa 1% din aceste răspunsuri sunt cu adevărat alergii şi pacienţii prezintă simptome după ingestia de arahide. Când simptomele sugerează o alergie alimentară testările trebuie selectate pe baza unui istoric medical atent.
  8. Evitaţi utilizarea de antiacide şi agenţi de motilitate intestinală precum metoclopramidul pentru refluxul gastro-intestinal care are loc fără efort, fără durere şi nu afectează creşterea. Nu utilizaţi aceste medicamente pentru „vărsătorii fericiţi”. Există dovezi foarte slabe care să arate că refluxul gastro-esofagian este un agent cauzal al multor afecţiuni deşi acest reflux se asociază adesea altor afecţiuni. Există însă tot mai multe dovezi că antiacidele şi agenţii de motilitate intestinală precum metoclopramidul nu sunt eficiente în refluxul gastro-esofagian fiziologic. Sechelele pe termen lung ale refluxului sunt rare şi există puţine dovezi că antiacidele reduc aceste sechele. Nu se justifică nici utilizarea de rutină a evaluării radiologice pentru diagnosticul refluxului gastro-esofagian sau a bolii de reflux gastro-esofagiene. Părinţii trebuie consiliaţi că refluxul gastro-esofagian este normal la sugari şi nu se asociază cu nimic altceva decât pătarea hainelor. Refluxul gastro-esofagian care asociază creştere lentă sau simptome respiratorii semnificative trebuie însă evaluat mai departe.
  9. Evitaţi să utilizaţi recoltarea de culturi bacteriologice de rutină pentru screening-ul şi tratamentul bacteriuriei. Există dovezi minimale care arată cu uroculturile de supraveghere sunt benefice în bacteriuria asimptomatică. Culturile de supraveghere sunt costisitoare şi dau adesea rezultate fals negative şi fals pozitive. Tratamentul bacteriuriei asimptomatice creşte, de asemenea, expunerea la antibiotice şi creşte riscul de infecţii ulterioare cu microorganisme rezistente. Aceasta duce la creşterea utilizării de antibiotice în comunitate şi poate determina evaluări imagistice ne-necesare.
  10. Monitoarele pentru apnee nu ar trebui utilizate de rutină la domiciliu pentru prevenirea sindromului de moarte subită a sugarului (SIDS). Nu există dovezi că monitoarele pentru apnee utilizate la domiciliu ar scădea incidenţa SIDS. Cu toate acestea, astfel de monitoare ar putea fi benefice pentru categorii de sugari selectaţi care au risc pentru apnee sau evenimente cardio-respiratorii după externarea din spital dar nu ar trebui folosite de rutină.

Sursa: http://www.choosingwisely.org/doctor-patient-lists/american-academy-of-pediatrics/